Contact

Adresa: Bucureşti, Bulevardul Dacia, nr. 89, sector 2, cod postal 020052

Telefon/Fax: +40-21-318 09 39

E-mail: office@inshr-ew.ro

Calendarul evenimentelor

Linkuri

Drepti intre popoare

Lista cetatenilor români distinsi de Yad Vashem
cu titlul „Drept între Popoare”

Agarici, Viorica
A fost presedinta a Crucii Rosii românesti în orasul Roman. A ajutat supravietuitori evrei din trenul mortii dupa pogromul de la Iasi. Dosar 2062
 
Antal, Rozalia
În timpul celui de-al doilea razboi mondial, Rozalia Antal traia în orasul Satu Mare din Transilvania de Nord. Antal s-a oferit sa-i ascunda pe vecinii ei, familia Handler, în casa sa.
Dosar 0593
 
Anutoiu T. Anghel
Nascut în satul Nistoresti-Vrancea, a trait în satul Naruja din judetul Vrancea. Între 1938-1944, Anutoiu a fost secretarul si reprezentantul asociatiei veteranilor de razboi Marele Voievod Mihai. A avertizat pe evreii din comunitatile din Bacau, Brasov, Odobesti, Piatra-Neamt si Buzau ca urmau sa fie arestati, asa încât au putut fugi la timp, si i-a ajutat sa gaseasca adapost. Dosar 1395
 
Baias, Vasil patrat.png Baias, Maria
Vasil Baias si sotia lui Maria erau tarani români care traiau în satul Viile Dejului, cam la 5 km de orasul Dej din Transilvania. În aprilie 1944, când s-a înfiintat ghetoul din Dej, Baias le-a adus alimente cunostintelor lui, familia Steinfeld, si s-a oferit sa îi ascunda pe baietii familiei la ferma lui. Dosar 615
 
Beceanu, Dumitru
Doctor în farmacie, detinea o farmacie în Iasi si era ofiter în rezerva al armatei române. La 29 iunie 1941, când a început pogromul în Iasi, Beceanu le-a propus celor doi angajati evrei sa se ascunda în apartmentul lui, care se afla deasupra farmaciei. Înca aproximativ 20 de evrei si-au gasit adapost acolo. Dosar 3515
 
Cojoc, Gheorghe
Inginer forestier din vecinatatea orasului Târgu Neamt. În iulie 1942, Cojoc a aranjat cu autoritatile din orasul Piatra Neamt ca 50 de evrei sa munceasca în padurile din jurul Târgu Neamtului. În acest fel, a salvat pe acesti evrei de la deportarea în Transnistria. Dosar 2731
 
Cuciuba, Traian patrat.png Cuciuba, Traian (fiul)
Împreuna cu fiul sau (cu acelasi nume), Cuciuba si-a ajutat prietenul evreu, pe Rosenthal, dintr-un mic orasel din Transilvania de Nord, sa scape de deportarea din 1944, trecându-l ilegal în partea româneasca a Transilvaniei. Dosar 8923
 
Dumitru, Adrian patrat.png Strauss-Tiron, Gabriela patrat.png Catana, Maria
Au salvat o familie din Transnistria. Dosar 6843
 
Elena, Regina Mama a României
Dupa ce s-au adresat mai multor personalitati, Regina Mama si Patriarhul au apelat direct la Antonescu, care a cedat si a fost de acord ca acei evrei care nu fusesera înca deportati din Cernauti sa ramâna acolo temporar. Ajutorul trimis în 1942 a salvat vietile a mii de evrei din Transnistria. În 1943 si la începutul lui 1944, Regina Mama a ajutat la întoarcerea a mii de evrei care ramasesera în viata, inclusiv a mii de orfani evrei, din Transnistria. Dosar 5106
 
Farkas, Stefan patrat.png Farkas, Rozalia
În septembrie 1944, Eugen Szabo (fost Salzberger), un tânar evreu, se afla într-un detasament de munca fortata al armatei ungare stationat lânga orasul Oradea. Farkas a fost de acord sa-l ascunda pe Szabo în pivnita casei sale, împreuna cu alti 8 colegi din detasamentul de munca.
Dosar 5103
 
Florescu, Constanta
În timpul razboiului, Constanta Florescu (1908) traia în Bucuresti, si între 1941-1944 a adapostit-o în casa sa pe Roza Hendler, pe care o cunoscuse înainte de razboi, si a avut grija de ea cu devotament. Dosar 4398
 
Gheorghe, Petre I.
Preot ortodox în Sarovo, regiunea Golta, a ajutat si a salvat multi evrei din ghetoul Crivoi-Ozero, Transnistria. Dosar 10060
 
Ghitescu, Alexandru
La 21 ianuarie 1941, în timpul pogromului de la Bucuresti, când vecinul lui, Joseph Morgenstern, un avocat, a batut la usa lui cerându-i ajutorul, Ghitescu l-a ascuns în casa pâna când cei care cautau evrei în apropiere au plecat. Dosar 5014
 
Grosz, Rozalia patrat.png Grosz, Bandi
În mai 1944, Bandi Grosz, din Dej, Transilvania, a ascuns-o pe Schnable sub roata de rezerva a camionului sau si a strecurat-o afara din ghetou. Dosar 1549
 
Hîj, Simion patrat.png Hîj, Metzia
Dr. Simion Hîj, avocat din Cernauti, a ajutat mai multe familii evreiesti. Când a început evacuarea ghetoului, Hîj a salvat aceste familii de la a fi încolonate de jandarmeria româna.
Dosar 725
 
Lajos, Peter
În 1944, Peter Lajos traia la Cluj (Kolozsvar). El a salvat viata lui Neumann prezentându-l sub o identitate falsa ca Janos Kovacs. Dosar 3941
 
Manoliu, Florian
Diplomat român în Elvetia, a fost implicat în salvarea unor evrei maghiari în 1944.
Dosar 9160
 
Marculescu, Emilian
În 1942, dupa câteva calatorii la Cernauti, Marculescu a reusit sa mituiasca un ofiter de politie român, care a scos cinci evrei din închisoare în mijlocul noptii, sub pretextul ca trebuia sa-i transfere nemtilor, spre a fi executati. Dosar 4779a
 
Moldovan, Valeriu
Proprietarul unui atelier de dulgheri din Bistrita, în Transilvania de Nord. A salvat familia Fleischman în 1944. Dosar 5999
 
Motora, Sabin
Ofiter de cariera în jandarmeria româna, a fost comandantul lagarelor Grosulovo si Vapniarka. Motora a luat masuri de evacuare a prizonierilor din Vapniarka la Grosulovo, mai aproape de granita româna, contrar ordinului primit, de a-i transfera spre est, pentru a fi predati germanilor. Motora a facut tot ce a putut sa salveze vietile evreilor, în ciuda faptului ca astfel îsi risca propria cariera militara si viata. Dosar 2394
 
Muranyi, Rozsi
În timpul razboiului, Rozsa Muranyi traia în Oradea Mare, în Transilvania. Dupa invadarea Ungariei de catre Germania în martie 1944, Muranyi a ascuns 8 evrei, din 23 aprilie 1944 pâna în 12 octombrie 1944, când orasul a fost eliberat. Dosar 534
 
Nicopoi-Strul, Elisabetha
Datorita lui Nicopoi, familia lui Strul, sapte persoane, inclusiv tatal lui, mama si fratii, au fost salvati în timpul pogromului de la Iasi, la 29 iunie 1941. Dosar 3416
 
Nits Janos patrat.png Nits Gyula patrat.png Nits Aliz
Implicati în salvarea unor evrei în Transilvania de Nord, în 1944.
 
Onisor, Ioana patrat.png Demusca, Letitia patrat.png Craciun, Ana patrat.png Craciun, Pavel
În mai 1944, familia Onisor – vaduva Ioana si copii ei, Victor de 21 de ani, Lazar de 18 ani, Letitia de 16 ani si Anna, maritata cu Pavel Craciun, erau tarani care traiau la ferma lor în padure, la circa 4 km de orasul Bistrita din Transilvania. La 1 mai, doua zile înainte ca evreii din Bistrita sa fie internati în ghetou si apoi deportati în lagarele de exterminare, 4 localnici, membri ai familiei Kandel, au fugit la ferma familiei Onisor, unde li se pregatise un loc în care sa se ascunda. Dosar 1406
 
Paelungi, Stefan
Paelungi a decis sa ascunda familia Leitman în timpul razboiului, într-o coliba îndepartata care apartinea tatalui lui. Dosar 6999
 
Pal (Kudor), Anna patrat.png Pal, Jeno
În aprilie 1944, când s-a aflat ca nazistii internau pe evreii din Transilvania în ghetouri, Nissel a decis sa fuga în România si sa se ascunda acolo, si l-a rugat pe Pal, pe care îl cunostea din perioada când Pal lucrase în casa parintilor ei, sa-l ascunda pe copilul ei. Anna si Jeno Pal (ulterior sotul ei) au fost de acord sa ascunda copilul, desi stiau ce risca ascunzând evrei. Dosar 6540
 
Pântea, Nona
În 1941, în timpul pogromului de la Iasi, Pântea a oferit unui numar de 6 evrei, care locuiau în acel moment în casele din vecini, adapost în camera ei. Dosar 3455
 
Pocorni, Egon patrat.png Pocorni, Nicolina
Egon Pocorni traia în Bucuresti în timpul razboiului, iar în 1942 a fost numit director al unei fabrici de zahar din satul Derebcin, judetul Moghilev, în Transnistria. Dupa ce a vazut suferintele evreilor, el si sotia lui au decis sa îi ajute în orice mod posibil. Dosar 2855
 
Pop, Nicolaie patrat.png Pop, Maria patrat.png Pop (Saileanu), Aristina
Nicolaie Pop, un fermier înstarit si muncitor, traia în satul Lapusul românesc, în Transilvania de Nord. Dupa ce nazistii au ocupat Ungaria, Pop s-a oferit sa o ascunda pe Hanna Marmor si pe copiii ei si sa le faca rost de tot ce aveau nevoie. Dosar 7123
 
Pop, Valer
Înalt demnitar în administratia maghiara si româneasca din Transilvania. În 1933, Pop se casatorise cu Ilona Jonas, evreica din familia Farkas, la Cluj, si o adoptase pe Katalin-Catherina, fiica Ilonei din prima casatorie, cu un evreu, Imre-Emerich Jonas, doctor în jurisprudenta. Dupa ocuparea Ungariei de catre Germania, în martie 1944, Pop si-a convins fiica adoptiva sa nu poarte steaua galbena si a reusit sa-si interneze soacra, pe Lina Farkas, în spitalul unui prieten de-al lui din Cluj, pentru a o salva de deportare. Dosar 2580
 
Popovici, Traian
Dr. Traian Popovici era un celebru avocat din Cernauti, care a servit ca primar al orasului pâna în 1942. El a reusit sa împiedice deportarea a 19.000 de evrei.
Dosar 0499
 
Profir, Grigore
Inginerul Grigore Profir era directorul morii de faina Dacia din Iasi. În iunie 1941, când Profir a aflat ca încolonau evreii si îi duceau la sectia de politie, a adus noi muncitori, i-a dus la moara si i-a pus sa descarce sacii de faina, salvându-i de la a fi ucisi.
Dosar 3514
 
Puti, Alexa patrat.png Puti, Maria patrat.png Puti, Todor
În 1944, Alexa Puti era un fermier român care traia lânga orasul Somcuta Mare, în Transilvania. Alexa Puti a ales sa-l ascunda pe Solomon într-o pestera la marginea padurii de lânga casa sa. Maria si Todor, copiii lui Puti, si-au ajutat tatal sa adânceasca pestera si i-au adus mâncare lui Solomon de trei ori pe saptamâna. Dosar 3739
 
Simionescu, Constantin
Simionescu, avocat român din Iasi, era decanul baroului orasului. În timpul razboiului, Simionescu a ajutat 10 evrei, majoritatea din familiile Spiegel, Sapira si Siegler, care traiau în Iasi. Simionescu l-a luat pe Fred Spiegel, de 16 ani, împreuna cu fratii lui, sub aripa sa protectoare, dupa ce tatal lor fusese în “trenurile mortii,” iar mama fusese arestata pentru ca se gasise faina asupra ei. Dosar 4892
 
Sion, Mircea Petru G.
În timpul razboiului, Sion a fost unul dintre putinii oameni care i-au ajutat pe evrei în mod activ, cu riscul propriei vieti. Dupa numirea sa ca judecator la un tribunal militar, Sion a intervenit activ în favoarea evreilor si pentru unii dintre ei a obtinut eliberarea din lagarele de munca. A facut tot posibilul sa-i salveze. Sion a ascuns aproximativ 15 evrei în casa lui din Iasi si pe proprietatea familiei lui dinafara orasului. Dosar 3384
 
Sorban, Raoul
În mai 1944, Prof. Sorban l-a ajutat pe Rabinul Carmilly-Weinberger al comunitatii evreiesti neologe din Cluj sa fuga la Turda si sa se întâlneasca cu Iuliu Maniu în Bucuresti pentru a gasi cai de salvare. În marturia lui ulterioara Dr. Carmilly-Weinberger a declarat ca Sorban a fost singurul care a facut eforturi pentru a-l ajuta sa salveze evreii sub ocupatia maghiara. Dosar 3499
 
Stoenescu, Ioana patrat.png Stoenescu, Pascu
În 1941, în ianuarie, când a izbucnit rebeliunea legionara a Garzii de Fier si membrii sai au facut un pogrom împotriva evreilor din Bucuresti, Stoenescu a invitat familia Donner sa se ascunda în casa lui în timpul celor trei zile ale pogromului. Dosar 566
 
Stroe, Magdalena
A salvat o femeie evreica de la deportare în 1944, în Transilvania de Nord.
 
Suta, Ioan
În septembrie 1944, Ioan Suta traia în orasul Satu Mare, în Transilvania de Nord. 9 evrei care fugisera din detasamentul de munca au fost salvati datorita ajutorului lui Suta.
Dosar 1827
 
Szakadati, Janos patrat.png Szakadati, Juliana
În 1944, Janos Szakadati si sotia lui Juliana aveau o parfumerie în Oradea (Nagyvarad), în Transilvania de Nord. Magazinul lor era lânga ghetoul orasului, în care nemtii si maghiarii îi internasera pe evreii din oras si din împrejurimi în vederea deportarii în lagarele mortii. Familia Szakadati venea zilnic sa le arunce alimente evreilor din ghetou, fara a primi nimic în schimb si riscându-si viata. Din mai 1941 pâna la sfârsitul razboiului, familia Szakadati a ascuns o fata evreica în casa lor. Dosar 1812
 
Toth, Jozsef
În 1944, Jozsef Toth, profesor de liceu, era înrolat în armata maghiara si traia la Cluj, în Transilvania, în casa lui Ludovic Weissberger. Când nemtii au început pregatirile pentru deportarea evreilor din Cluj, Toth l-a ascuns pe Weissberger, pe sotia lui Hermina, pe fiica lor Clara-Luisa, pe fiul lor Andrei si pe bunica Etelca, în bucataria casei lui. Dosar 6026
 
Tubak, Maria
La 21 ianuarie 1941, bandele Garzii de Fier au facut un pogrom împotriva evreilor din Bucuresti. În acea seara, Maria Tubak si Stefan Marin, care lucrau la fabrica de cherestea, s-au asezat lânga poarta, si când bandele au venit si au încercat sa intre în casa pentru a-i scoate pe chiriasii evrei, cei doi le-au spus ca nu mai era nici un evreu în casa si au aratat catre semnul care demonstra ca proprietarul casei era român. Ei au continuat sa pazeasca casa pâna când rebeliunea a fost înnabusita. Dosar 4860
 
Zaharia, Josif
Josif Zaharia (Zacharias), care apartinea minoritatii svabe, era fiul unui fermier înstarit care traia în satul Iecea Marea din judetul Timisoara. În 1941, Zaharia a dat peste un baiat speriat de 13 ani, extenuat de lungile cautari pentru hrana si adapost. Baiatul era Benjamin Weiss, de la yeshivah condusa de rabinul Brisk din orasul Arad. Zaharia a ghicit ca baiatul era evreu si i-a fost mila de el. A obtinut acte false pentru el, l-a învatat sa munceasca la ferma si l-a angajat la ferma tatalui lui. Dosar 6177

 

Lista cetatenilor Republicii Moldova distinsi de Yad Vashem
cu titlul „Drept între Popoare”

Lozan, Paramon patrat.png Lozan, Tamara
Paramon si Tamara Lozan locuiau în orasul Nisporeni din Moldova. Paramon era directorul unui gimnaziu, unde sotia lui lucra ca profesoara. Când regiunea a intrat sub control românesc, Paramon a fost somat sa deschida scoala pentru a servi temporar drept locul unde sa fie adunati evreii. Cinci zile mai târziu s-a zvonit ca evreii internati în cladirea scolii urmau sa fie omorâti. Pentru a preîntâmpina crima, Paramon a hotarât sa-i elibereze. El a fost executat câteva zile dupa aceea de catre autoritatile locale. Dosar 7338
 
Marchenko, Ivan patrat.png Marchenko, Feokla patrat.png Marchenko, Leontiy patrat.png Marchenko, Nina patrat.png Marchenko, Nikita patrat.png Marchenko, Tatyana
Fratii Ivan si Nikita Marchenko (Marcenco) locuiau împreuna cu familiile în localitatea Râbnita din Moldova, în apropierea ghetoului. În martie 1944, când românii s-au retras din acea zona, membrii familiei Galperin s-au îndreptat spre familia Marchenko (Marcenco), cerându-i adapost. Dupa razboi, supravietuitorii au parasit casa salvatorilor lor. Dosar 8207
 
Morozovskiy, Vitaliy patrat.png Morozovskiy, Aleksandra
Vitaliy si Aleksandra Morozovskiy locuiau în satul Mokra din districtul Râbnita si erau învatatori la scoala din localitate. Înainte de razboi, unul dintre elevii lor fusese Grigoriy Farber, un baietel evreu care locuia cu parintii lui în colhozul evreiesc din apropiere, Der Shtern. În decembrie 1941, cînd germanii si românii au detinut controlul asupra Moldovei timp de cîteva luni, Farber s-a dus la cei doi Morozovskiy pentru a le cere adapost. Ei l-au ascuns pe copil în podul casei si timp de doua luni i-au oferit cele necesare traiului.
Dosar 7135
 
Nedelyak, Ivan patrat.png Nedelyak, Anna
Ivan si Anna Nedelyak locuiau împreuna cu cei doi copii într-o suburbie a Tiraspolului, numita Kirpichnaya Slobodka. În iulie 1941, familia Nedelyak s-a oferit sa-i adaposteasca pe cei doi frati Yefim si Semeon Mirochnik, singurii evrei din Ochakov (Oceacov) care au ramas în viata dupa masacrul care se petrecuse acolo cu o saptamâna înainte.
Dosar 6990
 
Pelin, George patrat.png Pelin, Varvara
George si Varvara Pelin erau agricultori din satul Malayeshty (Malaiesti) din districtul Tiraspol. În martie 1944 ei l-au adapostit în casa lor pe Lev Bruter, un tânar evreu pe care îl cunoscusera înainte de razboi, originar din satul Kaushany din Moldova.
Dosar 6853
 
Pereplechinskiy, Vladimir patrat.png Pereplechinskiy, Mariya
Într-o zi din septembrie 1941, Maryia a adus acasa o tânara fata, Klavdiya Vainshtein, care scapase dintr-o groapa comuna în timpul unei actiuni de ucidere în masa. În timpul ocupatiei. Klavdiya a locuit cu familia Pereplechinskiy si a fost considerata un membru al acesteia. Dosar 8303
 
Pozdnyakova, Yefrosiniya patrat.png Starostina (Pozdnyakova), Zinaida
În timpul razboiului, Yefrosiniya Pozdnyakova avea peste 40 de ani si locuia cu unica sa fiica, Zinaida (mai târziu, Starostina), la periferia orasului Râbnita, în Moldova. Ea avea câteva cunostinte si prieteni printre internatii din ghetou, si în timpul ocupatiei ea si fiica ei i-au ajutat pe evrei, procurându-le alimente. La începutul lunii martie 1944, germanii au decis sa-i lichideze pe cei din ghetoul Râbnita. Câteva dintre cunostintele Yefrosiniyei i-au cerut acesteia adapost temporar în casa ei. Yefrosiniya i-a instalat pe refugiatii evrei în podul casei. Pentru o luna întreaga, timp în care soldatii germani i-au jefuit si ucis pe evreii din Râbnita, Yefrosiniya si fiica ei de 12 ani, Zinaida, au ascuns mai mult de zece evrei si le-au oferit cele necesare. Dosar 7558
 
Serebryanskiy, Isaak patrat.png Sparinopta, Samuil patrat.png Mazur, Ikim
Isaak Serebryanskiy, Samuil Sparinopta si Ikim Mazur erau tarani moldoveni, locuitori ai satului Broshteny (Brosteni) din districtul Râbnita. În timpul razboiului, cei trei i-au ajutat în diverse moduri pe Naum si Raisa Gomelfarb ai caror parinti, rezidenti din Broshteny (Brosteni), fusesera omorâti în septembrie 1941. Serebryanskiy a pregatit o ascunzatoare pentru Naum si sora lui, sapând o groapa sub staulul de oi unde copiii, împreuna sau separat, s-au ascuns tot timpul cât au stat în sat. Samiul Sparinopta a construit un loc secret în interiorul casei, în spatele sobei rusesti. Ikim Mazur, care locuia la marginea satului, a tinut copiii într-un hambar. Dosar 7550
 
Starostina, Yevgeniya patrat.png Starostina, Anna patrat.png Starostin, Pavel
Anna Starostina locuia împreuna cu mama ei Yevgeniya si fiul sau Pavel în Chisinau. La sfârsitul lunii iulie 1941 în Chisinau s-a construit un ghetou în care au fost internate si buna sa prietena Ida Binder împreuna cu fiica ei de opt ani, Alla. În primele luni, Anna si fiul ei Pavel s-au strecurat în ghetou pentru a le duce acestora haine si mâncare. Când a început deportarea evreilor în lagarele de munca din Transnistria, Alla Binder a fugit la familia Starostin. Anna si familia ei au primit-o pe Alla în mijlocul familiei, îngrijind-o cu devotament si tinând-o ascunsa de vecini. Dosar 6084
 
Strashnaya, Mariya patrat.png Strashniy, Ivan patrat.png Strashnaya, Kseniya
În timpul celui de al doilea razboi mondial, Mariya Strashnaya avea 60 de ani si locuia în satul Balyavintsy, districtul Brichany (Briceni), împreuna cu nora sa Kseniya si doua nepoate. Înainte de razboi, bacania din sat apartinea familiei Gurvits, iar Mariya si familia ei îsi facea cumparaturile acolo. Dupa ce germanii au ocupat zona, Benyamin Gurvits, proprietarul magazinului, a rugat-o pe Mariya sa-i adaposteasca pentru o vreme. Mariya nu a refuzat aceasta, si în timpul noptii Benamin Gurvits, sotia sa Ita si copii Yefim si Manya au ajuns la casa acesteia si au fost ascunsi în pod. Dosar 7347
 
Tsurkan, Peotr patrat.png Tsurkan, Yevgeniya patrat.png Savchuk, Makar patrat.png Savchuk, Akseniya
Peotr si Yevgeniya Tsurkan (Turcan) locuiau în satul Bulayeshty, districtul Orgeyev. În decembrie 1941, ei au luat în casa lor o familie evreiasca, Tselnik, din orasul Grigoriopol. Timp de câteva luni, familia Tselnik a stat în pivnita sau în pod, si la sfârsitul verii lui 1942, au fost mutata în casa lui Makar si Akseniya Savchuk (Savciuc), rude ale familie Tsurkan (Turcan), care locuiau în acelasi sat. Dosar 8190